Unul dintre motivele pentru care Romania este cunoscuta in zilele noastre in toata lumea, este acela ca din tara noastra a plecat IA, camasa traditionala romaneasca reprezentand sursa de inspiratie pentru mai multi creatori de moda.
Ce inseaman acest lucru? Ei bine, mai pe scurt, putem spune ca foarte multe vedete de peste Ocean au fost surprinse si fotografiate purtand ie romaneasca. Fotografiile cu vedete precum Adele, Demi Lovato, Nikole Kidman, etc., au aparut in presa dar si pe retelele de socializare.
In Romania, Nadia Comaneci a purtat si chiar a pozat purtand o ie nationala de la Iiana, in scurta vacanta petrecuta in tara. De-asemenea si Gina Pistol dar si alte femei cunoscute din Romania au purtat o ie traditionala de la Iiana.
Ei bine, nu trebuie sa uitam nici de barbati, care pot purta si ei cu incredere o asemenea piesa vestimentara special creata pentru acestia. Exista multe tipuri de camasi traditionale romanesti, iar in urmatoarele randuri vom discuta putin despre camasa traditionala romaneasca, pe care o putem intalni in regiunea Bihor.
Portul popular din Bihor
In Bihor se intalnesc patru tipuri de camasi specifice portului barbatesc local, iar acestea sunt: camasa rumaneasca, camasa batraneasca, camasa cu guler rasfrant si camasa cu croi orasenesc. Camasa pe care localnicii o purtau in zilele de lucru era croita cu manecile slobode, in timp ce camasa pe care acestia o purtau in zi de sarbatoare era prevazuta cu pumnari cusuti cu arnici negru.
Aceasta IE, era lasata peste cioareci si incinsa cu serpar late de piele, care era inalt pana aproape de subsuori, in timp ce peste camasa purtau un pieptar din blana de miel.
Camasa rumaneasca era scurta pana la solduri, iar localnicii o purtau peste cioareci, era incinsa cu curea, avea maneca libera, dreapta, fara „pumnar”. O asemenea camasa nu avea guler, ci era tivita din indoitura materialului, in timp ce la gat se incheia cu cheutori din ata de canepa sau cu copci din sarma galbena. Materialul folosit pentru a confectiona acest tip de camasa era panza de canepa, latii erau incheiati cu cheite din bumbac negru la batrani, albastru fumuriu la barbatii in varsta si rosu la cei tineri.
Camasa rumaneasca era prevazuta cu maneca mai scurta, pana la pumn si nu era la fe de larga precum cea purtata de barbatii maghiari de exemplu, de barbatii slovaci sau ruteni. Romanii au purtat camasa cu pumnarii brodati, fie au croit-o oraseneste cu manseta.
Camasa batraneasca a aparut prin 1870-1880 reprezentand o dezvoltare a camasii de tip vechi, fara guler. Este caracterizata prin pumnarii ingusti care vin cusuti trasureste cu arnici negru la batrani, cu albastru fumuriu la barbatii in varsta si cu rosu la cei tineri.
O asemenea camasa era lucrata manual in totalitate, iar in ceea ce priveste materialul trebuie sa mentionam faptul ca era folosita panza de canepa pentru camasi de purtat la lucru, iar panza de canepa cu bumbac se folosea pentru camasi de purtat la sarbatori. In jurul gatului camasa dispunea de ornamentat cu snur colorat cu ciucuri de arnici.
Camasile feciorilor si cele ale mirilor erau impodobite pe umeri cu cusaturi late de broderie plina pe fire, din arnici. La pumnari si pe umeri motivele decorative erau geometrice datorita celor doua tehnici de cusaturi pe fire. Trecand timpul, s-a observat latirea treptata a pumnarilor.
Camasa cu „guler rasfrant” a aparut undeva prin anul 1900 in jurul Vascaului, de unde mai apoi foarte rapid s-a raspandit in tot judetul Bihor. Gulerul acestui tip de camasa este inalt si rasfrant, este incheiat cu nasturi albi sau colorati,in timp ce maneca este incretita din umeri.
Camasa este prevazuta cu „spetéle” simple, de o parte si de alta a pieptului reprezentand doua pana la patru randuri de paturi verticale, pe piept care sunt cusute broderii albe, la capul pieptului are o „chinga” si are pumnarii lati.
Aceleasi tehnici de cusut se foloseau si pentru decorarea gulerului si pieptului: fire trase (toledo), sabac, ajur, iar ornamentele reprezentau motive vegetale. Pumnarii au fost cusuti mai intai trasureste, apoi cruciseste si prin broderie plina de fire, cu bumbac rosu ca o prelungire a modei pumnarilor rosii intalniti si la camasa batraneasca. Ulterior, pumnarii au fost cusuti si ei cu bumbac alb.
