Judetul Alba freamata de istorie. Istorie vie, la fiecare pas, in toate formele sale: locuri, cladiri, monumente si, nu in ultimul rand, traditii. Toate acestea fac cunoscut judetul din inima Romaniei, atat la nivel national, cat si international.
In aceasta categorie se incadreaza si Purtata Fetelor de la Capalna. Dansul este, fara doar si poate, unic si spectaculos. Spiralele, liniile serpuite si cercurile, impletite cu melodiile si versurile dedicate dragoste, l-au transformat intr-un brand al judetului Alba, mai exact al vaii Tarnavei Mici.
Fiecare sat de pe Tarnava mica are o Purtata specifica, cea mai cunoscuta fiind cea a fetelor din Capalna de Jos, comuna Jidvei. Una dintre doamnele cantecului popular, Veta Biris, care locuieste in acest sat, se afla printre cei care au contribuit la promovarea acestui joc pe plan national.
Satul Capalna, aflat pe malul de sus al Tarnavei Mici, a fost atestat documentar inca din anul 1332. Din cele mai vechi timpuri, din mosi-stramosi, oamenii si-au pastrat nealterate obiceiurile si traditiile,lucru datorat, in mare parte, faptului ca in aceasta localitate au locuit dintotdeauna familii de romani.
Prin ce se deosebeste acest sat de alte parti de lume? Ei bine, aici exista un ritual cu totul nemaiintalnit, un ritual practicat sub forma unui dans plin de magie, de catre un grup de femei… un dans inchinat dragostei, luminii, naturii si dragostei. “Purtata fetelor de la Capalna”, caci asa se numeste, mai este cunoscut si ca “Dansul fetelor de la Capalna”.
Originea si vechimea acestui dans raman un mister. Versurile au fost transmise oral, din generatie in generatie, iar pasii, a caror frumusete este data de ritmul sacadat, se invata de catre fetele de la Capalna de la o varsta frageda (4-5 ani).
Dansul nu beneficiaza de acompaniament instrumental, fetele fiind cele care construiesc o linie melodica, prin intermediul lait-motivului melodic: “la, la, la, la, la, la, la, la…”. Denota, de aici, vechimea dansului.
Jocul creeaza o atmosfera deosebita. Insa cine ar fi crezut ca o asemenea atmosfera si asemenea efecte puternice sunt obtinute prin mijloace atat de simple?
[adsenseyu1]
Secretul consta, se pare, atat in acele pauze neasteptat de expresive, care elimina monotonia acelei plimbari informe, cat si in strigaturile cantate in cor.
Cu toate ca “domnii”, asa cum erau numiti in sat cei intelectuali, participau frecvent la jocul tinerilor, organizat duminica si in zile de sarbatoare, ei nu au remarcat frumusetea acestui dans. Insa comoara avea sa fie descoperita.
Stana, o invatatoare de pe alte meleaguri ale acestei minunate tari, venita din Vechiul Regat, de dincolo de munti, a descoperit acest dans, jucat cu o finete si o eleganta nemaivazute. Tot ea, cu sensibilitatea-I de artist, l-a lansat in monografia comunei Jidvei.
Insa Stana Biris nu s-a oprit aici. Impresionata fiind de interpretarea dansului, interpretare caracterizata prin frumusete si puritate, a infiintat ansamblul de dansuri populare si a participat, impreuna cu fetele de la Capalna, la diverse festivaluri si concursuri, in cadrul carora au obtinut numeroase premii si distinctii.
“Peste tot am umblat si intotdeauna am luat locul intai”, isi aminteste Istina Purcel, care a facut parte din ansamblu timp de zece ani, la fel ca si surorile ei si, mai apoi, fiica sa. Femeia, acum in varsta de 72 de ani, isi aminteste cu drag de acea perioada neasemuita a vietii sale.
Portul popular este parte a identitatii poporului nostru, iar fetele de la Capalna nu fac exceptie. La inceput, fetele purtau un costum alb-negru; treptat, negrul a fost inlocuit cu albastrul. Cand fetele participau la evenimente in afara tarii, portul era cu totul deosebit.
Purtata fetelor de la Capalna pare, la prima vedere, simpla. Miscarea coregrafica a fetelor consta in spirale, linii serpuite si cercuri, toate acestea marcate cu pasi simpli.
Tinandu-se foarte strans, fetele isi incolacesc bratele de dupa cot si, sub forma unui mare cerc, pornesc cu pasi ritmati la perfectie, timp in care canta singure melodiile respective.
Jocul nu este nicidecum unul monoton, decurgand cand lin, cand repede, de la stanga spre dreapta, inainte sau inapoi, leganat sau cu o tinuta dreapta. De multe ori, frazele sunt inegale.
Cea mai mare responsabilitate ii revine primei fete. Ea are sarcina de a da tonul melodiei si de a conduce sirul de fete. Nu oricine poate ocupa acest loc. Trebuiesc stiute la perfectie atat miscarile coregrafice, cat si melodia. Structura dansului este cu atat mai speciala, cu cat contine elemente ce trimit la un ritual al fertilitatii. Aceasta Purtata poate fi usor asemanata cu un dans colectiv, prin intemediul caruia, in cadrul societatilor arhaice, era marcat sfarsitul perioadei de initiere a unui numar de fete.
Pline de semnificatie sunt si formele coregrafice care alcatuiesc dansul, si anume linia pe orizontala si spirala. Linia orizontala face trimitere la simbolismul pamantului, fiind asemanatoare cu un rit agrar. Linia orizontala se transforma, apoi, in spirala, considerata un relevant si puternic simbol al fertilitatii. Totodata, mai poate fi asociata cu fazele lunii sau ale soarelui.
Recrutarea fetelor incepe de timpuriu, inca din clasa a doua. Culoarea catrintelor difera de la o grupa la alta: fetele apartinand grupei mici au catrinte cu rosu, cele din grupa mijlocie au catrinta cu negru, iar la cele din grupa mare se regaseste culoarea albastru.
Stana Biris a tinut, cu un deosebit devotament si cu o deosebita implicare, fraiele ansamblului pana in 1968. A fost o perioada incununata de succese si de experiente de neuitat. Veronica Dan, profesoara de biologie, i-a preluat atributiile, aceasta fiind urmata de Cicuta Ignat si de invatatoarea Maria Florea.
[adsenseyu1]
In prezent, instructorul ansamblului este Angela Fodor.
Lumea satului a cunoscut o continua modernizare, dar obiceiul este acelasi: din formatie fac parte numai tinere necasatorite, portul acestora, ramas din generatie in generatie, fiind specific zonei.
De la Capalna, in topul Billboard din America
Ei bine, acest lucru a fost posibil prin intermediul celebrilor interpreti de rap, Jay-Z si Kanye West.
Pe refrenul melodiei “Murder to Excellence”, se pot recunoaste acordurile “Purtatei”. Acest lucru transforma mandrele ardelence de la Capalna in adevarate ambasadoare ale traditiilor romanesti.
Piesa rapper-ilor a ajuns rapid printre primele locuri ale topului Billboard, iar fanii sunt de parere ca refrenul confera piesei tot farmecul.
Considerat, de catre unii, mostenire culturala nationala, iar de altii patrimoniu universal, mandrul dans, comparat cu serpuirea Tarnavei Mici sau cu delicata unduire a spicelor de grau in bataia vantului, a cucerit intreaga lume urcand, treptat, de la satul care a fost odata anonim la marile scene din strainatate.
Concluzionand, putem afirma cu tarie ca Purtata fetelor de la Capalna reprezinta inca o bijuterie din comoara tarii noastre, o bijuterie pastrata cu atata drag in inima Transilvaniei, dar slefuita si admirata de o lume intreaga!
Intregul cufar cu bogatii din judetul Alba este mai aproape ca niciodata, Radio Alba fiind mereu plin cu tot ce-i este drag sufletului. Mereu plin cu tot ce starneste curiozitatea si aduce emotie. Mereu plin cu… Alba! Cufarul va asteapta sa-l deschideti!
