Foarte multe persoane incep sa constientizeze faptul ca au nevoie de o alimentatie sanatoasa, pentru a duce o viata sanatoasa, iar din acest motiv cauta sa manance cele mai sanatoase alimente.
In aceste conditii, multe persoane au introdus ovazul in dieta pe care o urmeaza, iar astazi au atat un mic dejun cu ovaz, cat si desertul cu ovaz, consumand budinca de ovaz.
In continuare vom discuta despre ovaz, si veti putea afla mai multe curioziati legate de acest super aliment.
Atat ovazul cat si faina de ovaz ne pot oferi beneficii digestive speciale, partial in legatura cu capacitatea lor de a creste vascozitatea continutului tractului nostru digestiv. „Viscozitatea” se refera la grosimea continutului si la probabilitatea acestora de a curge fie prea repede, fie prea lent prin tractul nostru digestiv.
Prea mica vascozitate inseamna un flux prea rapid. Si alaturi de un flux prea rapid apare o dificultate potentiala crescuta cu reglarea zaharului din sange. Din acest motiv, este foarte util ca alimentele noastre sa ne ofere vascozitate substantiala, astfel incat aceste alimente sa poata trece prin partea superioara a tractului nostru GI (si in special intestinul subtire) intr-un mod sanatos.
Trecerea sanatoasa a ovazului prin tractul nostru digestiv a fost, de asemenea, legata de un sentiment imbunatatit al plinatatii atunci cand mancam acest bob popular. In mai multe studii, consumul de faina de ovaz a fost asociat cu o senzatie crescuta de plinatate dupa consumare, iar vascozitatea fainii de ovaz pare sa fie importanta pentru acest sentiment.
De asemenea, important in acest proces poate fi un carbohidrat unic (numit beta-glucan) care este prezent in faina de ovaz.
Intr-un studiu recent, micul dejun cu ovaz (constand din aproximativ ½ ceasca de faina de ovaz uscata in 1 cana de apa si cuptor cu microunde timp de 2 minute) s-a dovedit a avea un sentiment imbunatatit de plinatate (precum si o scadere a dorintei de a manca) la ambele si la doua ore dupa masa de mic dejun.
Circumferinta taliei mai mica, indicele de masa corporala mai scazut (IMC) si scaderea riscului de sindrom metabolic la adulti au fost asociate cu aportul de ovaz din studiile recente. Toate aceste masuratori sunt asociate cu un risc mai mic de probleme de sanatate, inclusiv riscul de obezitate.
Ca regula generala, volumul de faina de ovaz in aceste studii incurajatoare a fost de aproximativ 1 cana gatita, cu un continut mediu de fibre de 4-5 grame.
Mentionam continutul de fibre din faina de ovaz in acest context, deoarece fibra de ovaz s-a dovedit a juca un rol in aceste beneficii pentru sanatate.
De asemenea, in acest context sunt notabile doua substante nutritive unice gasite in ovaz: (1) beta-glucani, care sunt carbohidrati polizaharidici si (2) saponine steroidice (inclusiv avenacosida A, 1 si avenacosida B, 2), care sunt legate de zahar (glicozid) molecule gasite mai ales in portiunea de tarate a ovazului.
Beta-glucanii (mentionati mai sus) au devenit un domeniu special de cercetare in relatia dintre aportul de ovaz si reglarea imbunatatita a zaharului din sange.
In timp ce unele alimente pe care le consumam pot provoca cresteri bruste ale nivelului nostru de zahar din sange in urma consumului lor, beta-glucanii gasiti in ovaz ajuta la prevenirea acestor cresteri bruste atunci cand mancam ovaz.
Mai exact, intre 3-6 grame de beta-glucani per portie de ovaz pare a fi necesar pentru a oferi acest efect moderator asupra nivelului nostru de zahar din sange.
Am vazut o metaanaliza recenta a sase studii in acest domeniu („metaanaliza” inseamna ca rezultatele mai multor studii au fost combinate statistic impreuna pentru a produce o analiza statistica mai puternica) care a aratat niveluri mai scazute de hemoglobina A 1C (un test de sange folosit adesea pentru evaluarea controlului zaharului din sange pe o perioada de trei luni) dupa consumul zilnic de aproximativ 1 cana de ovaz gatita la micul dejun.
