Manuscrisele de la Marea Moarta

In anul 1947 un beduin isi cauta oile ratacite  printre stancile falezei din partea de nord a  Marii Moarte. Total intamplator acesta arunca o piatra intr-una din grotele situate pe peretele unei stanci si deodata sa auzit un sunet de cioburi sparte. Speriat omul pleaca insa revine a doua zi insotit de un prieten.  Nu  stia el ca tocmai a descoperit una dintre cele mai importante comori culturale ale Terei.

Intrand in grota  cei doi au descoperit  mai multe cioburi precum si 8 vase intacte acoperite cu in,  inauntrul unuia erau 3 suluri de piele de capra infasurate si ele in in. Nestiind ce sa faca cu ele le-au predat lui Khalil Iskandar Sahin,  un anticar din Betleem.  Anticarul a constatat ca scrierea de pe suluri era siriaca  le-a predat mai departe manastirii siriace Sfantul Marcu.

Resturi ale altor manuscrise,  provenind din aceeasi grota, au fost vandute altor institutii stiintifice din Ierusalim. Profesorul E.L. Sukenik de la Universitatea ebraica din Ieruslaim a fost primul care a constatat vechimea manuscriselor.

Constatandu-se vechimea lor ,  sec II i .Hr – sec I d. Hr,  in zona se deschid numeroase santiere arheologice. Sapaturile incep de la grota descoperita de beduin , aceasta poarte si azi numele de Grota 1 de la Qumran. In anul 1952 se descopera un alt set de manuscrise in regiunea Wadi Murabba’at si al trei-lea set de manuscrise in regiunea Khirbet-Mird. Astfel manuscrisele de la marea Moarta se inpart in  trei categorii :
1. manuscrisele provenind din Grota 1 de la Qumran
2. manuscrisele de la Wadi Murabba’at
3. manuscrisele de la Khirbet-Mird.

Toate aceste manuscriese se prezinta sub forma unor suluri de piele.  Majoritatea dintre ele fiind fragmente, uneori de dimensiuni reduse,  datate din sec II si III i.Hr pana in sec I d. Hr. In total sunt peste  40.000 de fragmente cu caracter biblic , organizatoric sau administrativ. Manuscrisele de la Qumran sunt scrise in 8 limbi si dialecte: ebraica veche (biblica), aramaica palestiniana, ebraica misnaita (nec-ebraica), greaca, latina, nabateica, aramaica tarzie (asa-numita siro-palestiniana) si araba.

Cercetatorii considera ca aceste manuscrise sunt ramasitele unei biblioteci care a apartinut comunitatii religioase iudaice stabilite pe coastele Marii Moarte.

Fragmente din cele mai importante manuscrise:

Manualul de disciplina
Acest manuscris a fost gasit in grota 1, este format din 5 fasii de piele totalizand 2m lungime si 20 cm latime si descrie reguli de disciplina din viata comunitatii, admiterea sau excluderea unor membrii.

“Ei (adeptii sectei n.n.) sa practice cu totii adevarul si smerenia, dreptatea, dragostea binevoitoare si modestia purtarii in toate caile lor.”

Razboiul fiilor luminii contra fiilor intunericului

Este unul dintre manuscrisele a carui stare de conservare este aproape perfecta. Este totodata unul dintre cele mai mici ca dimensiune avand 3 fasii de piele cusute la un loc, cu o lungime de 2.85m si latime de 16 cm.
Manuscrisul contine evidente trasaturi eshatologice ale unui gen de istorisire apocaliptica vizand finele lumii, cand va lua nastere un cer nou si un pamant nou  si cand “fii luminii” vor trebui sa poarte un “razboi” impotriva tuturor puterilor raului,  inainte de definitiva sosire a imparatiei lui Dumnezeu.

Comentariul la cartea Habacuc

Este unul dintre cele mai instructive manuscrise indicand cel mai bine modul de exegeza qumranita si pozitia gruparii fata de restul poporului iudeu.

Documentul de la Damasc

Acest manuscris are 2 parti: in prima parte se descrie planul de mantuire a lui Yahweh, iar partea a doua prezinta detalii despre viata membrilor  “Legamantului Nou”.

Sulul de arama
Acest manuscris a fost descoperit in anul 1952 in grota numarul 3 si este format dintr-un sul de arama avand scrise 12 coloane pe 3 foi de metal sudate in mod primitiv intre ele. Textul face referinta la o comoara pretioase ascunsa , insa in cele din urma s-a constatat ca textul e doar o legenda , comoara fiind fictiva.

Descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta ofera multe informatii despre istoria vremurilor biblice, ele clarifica in mare parte unele probleme de interes stiintific teologic si religios-istoric.